Dans

Înainte de ședință, vântul face ca perdeaua să se miște într-un legănat care îmi pare un dans ușor. 

Așezându–se cu grația unei balerine pe canapea, atinge catifeaua moale cu mâna și pentru a se obișnui cu spațiul își plimbă privirea în jur, zăbovind ușor pe lucrurile din încăpere, căutând ceva pe care să își așeze privirea. Secundele trec și o statuetă de pe un raft face ca ochii să capete o expresie de mirare.

Mă întreb ce din interior a blocat atenția în exterior pe acel obiect. Firul întrebărilor tăcute care îmi vin în minte este întrerupt de glasul subțire, cu tonalități ascuțite: 

– Eu sunt acolo, acum așa sunt ! Parcă nemișcată în propria viață, nu mai dansez demult, altădată obișnuiam să dansez.

Aștept în tăcere asocierile pe care le-ar putea face. E liniște pentru câteva momente, apoi adaugă:

– Deși timpul a trecut am rămas prinsă în povestea de atunci; în timpul meu liber, în melancoliile mele, gândul mi se întoarce în acel moment când nu am înțeles ce s- a întâmplat.

– Care este momentul la care va întoarceți atât de des?

– Acela în care într-un elan de bucurie, m-a luat în brațe, ne plăcea să dansăm și era ceva obișnuit să ne armonizăm în dans. Eram atât de fericită și în acel elan de bucurie, de vitalitate, l-am privit și i-am spus fără să gândesc prea mult că vreau să ne căsătorim.

Ca și cum ar fi înghețat, a devenit serios, m-a lăsat jos, brusc.

– Poate era un fel de a vă spune că ar trebuie să reveniți cu picioarele pe pământ….

-Da, cam asa…

-Știu că sună ciudat să ceri un bărbat în căsătorie …(râde zgomotos), de fapt era ca și cum i-aș fi spus că vreau ca toată viața să fie ca în acel moment.

– Avea un fel de a fi ..doar al lui….diferit de al meu….de a nu își pune gândurile în cuvinte, făcea lucruri fără să explice, și așa a și plecat a doua zi …..fără niciun cuvânt după atâția ani în care viața lângă el a fost un dans armonios.

Acum, am rămas prinsă în trecut; dacă gândurile ar fi niște străzi pe care merg toate duc în trecut către acel moment, mă simt ca într-un labirint și nu știu să mai ies.

Am venit la terapie pentru că vreau să mai apuc și pe alte drumuri!